Parohia Baleni-Romani este situata pe malul drept al raului Ialomita, la 20 kilometri de vechea capitala a Tarii Romanesti-Targoviste. Documentele atesta existenta pe aceste meleaguri a unui locas inca de la sfarsitul sec al XVI-lea si inceputul secolului al XVII-lea. Despre acest lucru avem o mentionare intr - un act datand din 2 martie 1641 apartinand lui Badea postelnic, fratele marelui ban Udrea Baleanu, care, neavand urmas, lasa averea mostenire nepotilor sai, Gheorghe Culcerul si Petru paharnic, baietii varului sau Ivascu vornic si specifica ca atunci cand va muri, sa fie ingropat "la a noastra biserica din sat unde zac si oasele parintilor mei". Putem sa credem ca prima biserica de pe aceste locuri a fost ridicata in timpul lui Mihai Viteazul, de catre Marele Ban Udrea Baleanu si fratele sau Badea postelnic, impreuna cu parintii lor.
Este cunoscut faptul ca zona comunei Baleni este locuita din cele mai vechi timpuri . Primul document care atesta ca a fost locuita aceasta zona dateaza din anul 1451. Este vorba de un privilegiu care se acorda boierului Mihail si fiilor sai din partea Voievodului Vladislav. Zapisul respectiv, datat la 1 august 1451, mentioneza un numar de asezari printre care si Rusii, care urmau sa fie scutite de la obligatiile fata de domnie. Este un obicei des intalnit in Evul Mediu ca domnitorul sa acorde scutiri de dari unor sate aflate sub stapanirea boierilor. Primul locas din acesta zona a fost demolat si inlocuit de o noua constructie, asezata pe aceasi temelie, cu o deosebire ca s-a extins temelia spre rasarit, modificandu-se astfel dispunerea. Ctitorul celui de-al doilea locas care s-a ridicat a fost clucerul Grigoras Baleanu, lucrarile de constructie desfasurandu-se intre anii 1767-1772. Acest lucru este confirmat si de cartea cu pisanii, din Colectia Stefan Greceanu, in care se afirma "Grigoras Baleanu vel clucer impreuna cu sotia sa Anita, incep in anul 1767 din temelie, zidirea bisericii din sat, iar de zugravit o termina in anul 1772". Acelasi cronicar sustine ca Rusii pare a fi numele vechi al satului Baleni. Numele de Baleni acordat satului Baleni-Romani isi trage originea de la familia de mari boieri cu numele de Balea, care a stapanit ocina la Rusii. In felul acesta spre sfarsitul veacului al XVII-lea, satul a inceput sa se numeasca Baleni iar boierul proprietar a luat numele de Baleanu.
In urma cutremurului din anul 1840, desi nu trecusera nici sapte decenii de la ridicarea ctitoriei lui Grigoras Baleanu, marele Ban Grigore Baleanu a pus temelia unui nou lacas de biserica la Baleni. La punerea pietrei de temeliei a participat insusi domnitorul Tarii Romanesti, Alexandru Ghica. Din anul 1842, anul mortii lui Grigore Baleanu, si pana la terminarea lui in anul 1858, lucrarile au fost continuate de marele logofat Nicolae Baleanu. Dupa reparatiile din 1901, vechea pisanie a fost inlocuita cu una noua, aratandu-se acesta in istoricul acestei biserici. Din cauza cutremurelor din anii 1940 si 1977 biserica din Baleni-Romani a fost grav avariata. Intre anii 1980-1982, 2005-2009 s-au facut lucrari de consolidare si refacere a invelitorii.
Actuala biserica din Baleni-Romani este una dintre cele mai impozante biserici din Judetul Dambovita. Biserica este in forma treflata, cu abside mari in naos, cu zidire masiva, cu patru stalpi masivi de sustinere pe o parte si alti patru pe cealalta, dintre care doi stalpi sustin altarul. Biserica are si trei turle mestesugit proportionate si diferite ca arhitectura. Doua sunt in interiorul bisericii iar a treia, mai mare, este din zid in care se afla si clopotul.
Pictura apartine marelui pictor Gheorghe Tattarascu si este de un colorat viu, influenta Renasterii fiind foarte pronuntata. Catapeteasma, o adevarata broderie sculpturala, aurita, a fost comandata si adusa din Italia. La intrare in biserica, in pronaos, portretele ctitorilor sunt redate de Tattarascu in mod artistic : deasupra usii, Banul Grigore Baleanu, fondatorul acestei biserici, nascut la anul 1770, mort la 1842, tine biserica in maini; in dreapta, Logofatul Grigore Baleanu, fiul logofatului Ion Grigore Baleanu, nascut la 1734, mort la 1793; Gheorghe Grigore Cantacuzino, fost prim ministru al Romaniei, fost sef al Partidului Conservator, 1833-1913, Ecaterina Gheorghe Cantacuzino - nascuta Baleanu, 1846-1924; la stanga, Banul Udrea Baleanu, tovarasul de arme al lui Mihai Viteazul, nascut la 1550, ucis de sabie la 1601 de Simion Movila, Irina Nicolae Baleanu, nascuta Vacarescu, 1820-1875, Logofatul Nicolae Baleanu, 1800-1868. In sanul naosului, in partea dreapta, se afla mormantul ctitorului. Pe piatra funerara se afla scris: "Aici odihneste in sanul Domnului marele ban Grigore Baleanu, fondatorul acestui sant locas 1770-1848".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu